Archive

Archive for January, 2009

Turneu Internaţional – “Cupa Preşedintelui” 2009

January 26th, 2009 1 comment

În perioada 15-25 februarie, la Chişinău se va desfăşura tradiţionalul turneu internaţional „Cupa Preşedintelui”. Competiţia este organizată de către Agenţia Sportului şi Federaţia de şah a Moldovei, sub patronajul Preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin. La ediţia din acest an, „Cupa Preşedintelui” va include turneul A între seniori,şi B între copii, la care sunt invitaţi să participe şahişti din ţară şi de peste hotare. În turneul A sunt prevăzute 20 de premii, iar câştigătorul va obţine marele premiu de 20,000 lei. Premiul unu în turneul B constituie 1,500 lei. În perioada turneelor vor avea loc simultane cu participarea marilor maeştri, dar şi campionatul naţional de blitz la şah pe 100 de pătrăţele. Doritorii de a participa la „Cupa Preşedintelui” pot lua cunoştinţă cu întreg regulamentul în secţiunea CALENDAR, regulamentul în limba rusă poate fi găsit pe pagina rusă la aceeaşi secţiune.

Înregistrarea pentru “Cupa Preşedintelui” turneul A se face la e-mail lenapartac@hotmail.com, pentru informatii suplimentare va puteti adresa la fskrip@company.md

Înregistrarea pentru “Cupa Preşedintelui” turneul B se face la e-mail ruslansolt@mail.ru si romcovici@mail.ru

Categories: Română Tags:

Şah Intern. Competiţii la Şcoala de Şah din Chişinău

January 26th, 2009 No comments

O suită de întreceri a avut loc în perioada vacanţei de iarnă la Şcoala sportivă specializată de şah nr. 7 din capitală a Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport a mun. Chişinău. Iniţial, s-a disputat finala Grand Prix,printre copii şi juniori( până la 20 de ani), competiţie care a fost punctul culminant al celor patru turnee anterioare de şah derulate pe parcursul anului trecut. Ea a reunit 10 jucători, care au acumulat cele mai multe puncte la încheierea celor patru faze. În urma unei lupte crâncene câştigător a devenit Sergiu Mocanu cu 7 puncte din 9 posibile. El l-a devansat la coeficienţi suplimentari pe Viorel Postolachi, care a totalizat acelaşi număr de puncte. Pavel Varic s-a clasat pe locul trei cu 6 puncte.
La un pas de obiectiv
Paralel au avut loc alte două turnee: Cupa de iarnă a Şcolii de şah. Turneul A a reunit 17 tineri şahişti şi a fost unul de calificare, cu normă de candidat maestru(7 puncte). Anticipând, vom remarca că nici unul dintre jucători nu a reuşit să atingă obiectivul, dar foarte aproape de el au fost patru jucătoare care au adunat câte 6,5 puncte fiecare. Primul loc i-a revenit, la coeficienţi, Elenei Coadă, o tânără şahistă de perspectivă. Ea a fost urmată de 2. Alexandr Daşenko, 3. Artiom Ghdikov, 4. Alexandr Talmaci.
Turneul B a reunit 26 de jucători de categoria a II-a, care au luptat pentru îndeplinirea categoriei I (7 puncte). Doi dintre concurenţi au izbutit sî îndeplinească norma. Este vorba de Decebal Popa şi Şimmi Zingher. Decebal, discipolul lui Vladimir Panuş, a câştigat întrecerea cu 7,5 puncte din 9, iar Şimmi s-a situat pe locul secund cu 7 puncte. Locul al treilea a revenit lui Mariu Sarmaniuc cu 6,5 puncte.

O suită de întreceri a avut loc în perioada vacanţei de iarnă la Şcoala sportivă specializată de şah nr. 7 din capitală a Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport a mun. Chişinău. Iniţial, s-a disputat finala Grand Prix,printre copii şi juniori( până la 20 de ani), competiţie care a fost punctul culminant al celor patru turnee anterioare de şah derulate pe parcursul anului trecut. Ea a reunit 10 jucători, care au acumulat cele mai multe puncte la încheierea celor patru faze. În urma unei lupte crâncene câştigător a devenit Sergiu Mocanu cu 7 puncte din 9 posibile. El l-a devansat la coeficienţi suplimentari pe Viorel Postolachi, care a totalizat acelaşi număr de puncte. Pavel Varic s-a clasat pe locul trei cu 6 puncte.
La un pas de obiectiv
Paralel au avut loc alte două turnee: Cupa de iarnă a Şcolii de şah. Turneul A a reunit 17 tineri şahişti şi a fost unul de calificare, cu normă de candidat maestru(7 puncte). Anticipând, vom remarca că nici unul dintre jucători nu a reuşit să atingă obiectivul, dar foarte aproape de el au fost patru jucătoare care au adunat câte 6,5 puncte fiecare. Primul loc i-a revenit, la coeficienţi, Elenei Coadă, o tânără şahistă de perspectivă. Ea a fost urmată de 2. Alexandr Daşenko, 3. Artiom Ghdikov, 4. Alexandr Talmaci.
Turneul B a reunit 26 de jucători de categoria a II-a, care au luptat pentru îndeplinirea categoriei I (7 puncte). Doi dintre concurenţi au izbutit sî îndeplinească norma. Este vorba de Decebal Popa şi Şimmi Zingher. Decebal, discipolul lui Vladimir Panuş, a câştigat întrecerea cu 7,5 puncte din 9, iar Şimmi s-a situat pe locul secund cu 7 puncte. Locul al treilea a revenit lui Mariu Sarmaniuc cu 6,5 puncte.

Viorel CIOBANU

PERSONALITĂŢI: Anatol Lavuşchin, Dubla vocaţie profesională

January 26th, 2009 1 comment

Anatol Lavuşchin este un specialist irepetabil, cunoscut în domeniul educaţiei fizice şi sportului. În ultimii ani el exercită excelent două funcţii profesionale. Activând ca profesor şcolar de educaţie fizică la Liceul Teoretic Pelenia, Drochia, dânsul, concomitent, lucrează prin cumul şi ca antrenor de atletism în cadrul şcolii sportive raionale. Antrenamentele se desfăşoară în localitatea amintită, avându-i ca discipoli pe elevii liceului respectiv.
Succesele de invidiat, obţinute de pedagogul A. Lavuşchin, se datorează cunoaşterii profunde şi temeinice atât a metodologiei predării educaţiei fizice, cât şi a sistemului modern de pregătire a tinerilor sportivi. Acestea fiind spuse, iniţial urmează a fi exemplificate, însă, pentru început dorim să familiarizăm cititorul cu câteva crîmpee biografice, ce vor edifica interesele sportive, precum şi devenirea profesională a lui Anatol Lavuşchin.
Anatol s-a născut la 10 iunie 1950 în or. Dnepropetrovsk, Ucraina într-o familie de slujbaşi. Peste careva timp, familia Lavuşchin se stabileşte cu traiul în Moldova. Anatol este înscris în clasa a VII-a la şcoala medie Sucleia, Slobozia, pe care o absolveşte în anul 1967. Fiind copleşit de sport şi graţie faptului că Sucleia e în vecinătate cu or. Tiraspol, Anatol face (doi ani!) naveta la Tiraspol, practicând, în una din şcolile sportive, iniţial, fotbalul, mai apoi – voleiul. Jocurile sportive practicate au contribuit mult la dezvoltarea unor calităţi motrice speciale atât de necesare pentru practicarea atletismului. De aceea, începând cu clasa a noua, Anatol practică atletismul sub conducerea lui Victor Tâşcencov, antrenor emerit al RM. Antrenamentele se desfăşurau în Sucleea (această localitaten era o filială a şcolii sportive Slobozia). Alergările de semifond au devenit specializarea sportivă a lui Anatol, pe care le practica foarte insistent şi sistematic. Zeci de mii de kilometri, înregistraţi ca volum de antrenament parcurşi în n (!?!) ore. Doamne, câtă „sâlă” (vorba moldoveanului) a avut adolescentul Anatol pentru sportul îndrăgit! Antrenamentele chibzuit planificate şi dirijate cu multă competenţă de ireproşabilul antrenor V. Tâşcencov i-au fundamentat de-a binelea pregătirea fizică specială, tehnică etc. a sportivului A. Lavuşchin. Şi succesele nu s-au lăsat aşteptate. La timpul respectiv obţine performanţe semnificative. Spre exemplu: la alergarea de cros la 1000 m devine campion al republicii (1966) între şcolile sportive a Asociaţiei sportive „Rezervele de muncă”, iar ceva mai târziu, Anatol, la cursa menţionată atinge (încă în timpurile respective!) frumoase performanţe care, actualmente, se egalează cu prima categorie sportivă. Apropo, cine a practicat atletismul ştie cât e de dificil să obţii în atletica „lejeră”, în deosebi la alergări, chiar şi categoria a doua.
Evident, dragostea de sport, practicarea acestuia cu abnegaţie şi ardoare l-a determinat pe Anatol la alegerea profesiei. El, la absolvirea şcolii, decide să devină profesor de educaţie fizică, fapt pentru care face studii (1967 – 1970) la Tehnicumul Republican Moldovenesc de Cultură Fizică. Debutul pedagogic al profesorului Anatol Lavuşchin ţine de şcoala medie Sucleia, instituţie pe care el însuşi a absolvit-o. După o scurtă activitate pedagogică este chemat la datorie, urmând serviciul militar în or. Enghels, regiunea Saratov. După demobilizare pedagogul A. Lavuşchin îşi continuă activitatea pedagogică la şcoala din Sucleia. Mai apoi, circumstanţele familiale îl „deplasează” în or. Dnepropetrovsk, unde predă educaţia fizică în una din şcolile acestui oraş. Rezistând un singur an la prima baştină, revine la a doua baştină (Moldova) pentru totdeauna. Se stabileşte cu traiul în s. Grinăuţi, însă activitatea profesională a fost şi este legată de s. Pelenia (distanţa dintre aceste localităţi fiind de 6 km, pe care Anatol o parcurge din anul 1975 până în prezent). În Pelenia, localitate care în trecut aparţinea raionului Râşcani, iar actualmente fiind ca unitate teritorială a raionului Drochia a funcţionat şi există şi astăzi o filială a şcolii sportive. Anatol Lavuşchin peste 10 ani (1975 – 1986) a activat ca antrenor de atletism în filiala amintită a şcolii sportive respective, pregătind o pleiadă de atleţi. Mulţi dintre discipolii săi din localităţile rurale concurau de la egal la egal cu sportivi din Bălţi, Tiraspol, Chişinău şi alte oraşe întrunite în competiţii republicane. Iar unii sportivi mai talentaţi au obţinut succese şi în cadrul competiţiilor internaţionale. Printre aceştia îi menţionăm pe Codreanu Eugenia (multiplă premiantă la competiţii republicane la alergări 800-1500 m), Băbălău Andrei (campion al republicii la alergări 1000 şi 3000 m, competiţii de iarnă), Railean Mihail (participant la competiţiile unionale pentru premiul gazetei „Правда”), Şciuca Natalia (locul III, la alergări 3000 m cu performanţa de 10.23,9 min., în cadrul competiţiilor unionale între şcolile sportive Asociaţiei sportive „Dinamo”, desfăşurate la Leningrad).
Din anul 1986 se transferă ca profesor de educaţia fizică la Liceul Teoretic Pelenia. Concomitent cu predarea educaţiei fizice pedagogul A. Lavuşchin organizează serios şi lucrul sportiv, antrenând elevii liceului. Numeroşi elevi antrenaţi de el s-au evidenţiat pe parcursul anilor la diverse competiţii raionale, judeţene (pe timpuri), republicane, fapt observat de Tudor Puşcaş, specialist în problemele sportului şi tineretului la Direcţia Generală de Învăţământ, Tineret şi Sport Drochia, care a convins-o pe dna Maria Beţivu, fosta şefă a direcţiei respective, în deschiderea la Pelenia a filialei şcolii sportive din Drochia. Astfel, Anatol Lavuşchin revine la funcţia de antrenor, actualmente având 2 grupe de elevi ai liceului.
Vom menţiona că încrederea acordată, pedagogul şi antrenorul A. Lavuşchin o răsplăteşte din plin prin munca sa conştiincioasă, responsabilă, asiduă zi de zi. Personal (dar şi profesorii de educaţie fizică din r-l Drochia) am avut posibilitate să-l cunosc în activitate, fiind într-o delegaţie la Pelenia cu echipa Comitetului Naţional Olimpic (CNO). Am rămas plăcut surprins de lecţia de educaţie fizică, activităţile sportive extracurriculare (în deosebi, competiţiile la atletism), organizate şi desfăşurate (în cadrul unui seminar metodic raional) de pedagogul şi antrenorul Anatol Lavuşchin, care s-a dovedit a fi un mare profesionist, competent în materie, cu o bogată experienţă pedagogică şi, nu în ultimul rând, om cu suflet mare ce iubeşte copiii. Apropo, prezentăm şi alte opinii expuse de unii participanţi la seminar. Spre exemplu, iată ce a relatat Nelly Iucol, profesoară de educaţie fizică de la Liceul Teoretic Popeştii de Sus, Drochia, magistru în managementul culturii fizice: „Am asistat la activităţi didactice şi extracurriculare inedite dar foarte originale, care scot în vileag cultura profesională, cunoştinţele şi competenţele, atitudinea şi responsabilitatea pedagogului Anatol Lavuşchin. Eu îl calific ca pe un profesor deosebit, de la care ai de învăţat multe lucruri utile”. Iar Nicolae Ambrosii, director executil al CNO a spus: „În liceu am observat multe lucruri interesante. De exemplu, problema propagării sportului, idealurilor olimpice etc., reflectată prin intermediul concursului gazetelor de perete, te convinge de dimensiunile interesului sportiv format la elevi. Un interes viabil am observat la elevi şi în cadrul orelor de educaţie fizică, activităţilor sportive extradidactice, fapt ce dovedeşte conştientizarea de către elevi a sportului în fortificarea sănătăţii, perfecţiunea fizică etc. Eviden că succesele se datorează muncii profesorilor de educaţie fizică A. Lavuşchin şi Gh.Talpă”.
O mare atenţie antrenorul Anatol Lavuşchin acordă selecţiei sportive. Printre cei selectaţi sunt şi elevi talentaţi. Unii deja demonstrează performanţe înalte. Spre exemplu: Alexandru Carnet este campion al Republicii Moldova la alergări 400 m (performanţa demonstrată de 50,77 sec. depăşeşte calificativul primei categorii sportive). Cristian Eşanu, fiind abia în clasa VII-a, aleargă 1000 m în 3,07 min. Mari speranţe antrenorul pune şi pe alţi elevi (Tudor Ţurcanu, Elena Condratiuc, Sergiu Plămădeală, Sergiu Postolache ş.a.).
Profesorul şi antrenorul Anatol Lavuşchin are nişte concepte sacre de care se conduce în activitatea sa profesională. În prim plan, el orientează şi motivează discipolii săi la o învăţătură de calitate în şcoală, spunându-le elevilor că practicarea sportului trebuie neapărat să contribuie la însuşită. În al doilea plan – pune accent pe fortificarea sănătăţii elevilor prin intermediul practicării sportului. Drept exemplu servesc situaţia elevilor Doina Comendant şi Mihail Postolace. Ambii au avut probleme de sănătate, însă sub conducerea iscusită a pedagogului A. Lavuşchin, prin practicarea sportului pentru sănătate, şi-au întremat sănătatea. Actualmente, Doina practică atletismul, iar Mihail din grupa medicală specială este transferat în grupa medicală de bază, efectuând 15 tracţiuni în braţe la bara fixă. În activitatea didactică pedagogul A. Lavuşchin permanent implementează ceva nou, neobişnuit, dar foarte interesant pentru elevi. Spre exemplu, chiar şi banala aranjare la început de lecţie e neobişnuită. Dreptul de a fi primul în formaţie elevul trebuie să-l merite printr-o concurenţă foarte drastică. În acest context, organizează diverse concursuri. Finalmente, este onorat acel elev, care demonstrează performanţe superioare în concursurile respective (tracţiuni în braţe, flotări, alergare de durata 6 min. etc.). Concurenţa iscă rotaţia liderilor. Alt aspect, care motivează elevii, sporindu-le activismul motric ţine de faptul că profesorul A. Lavuşchin comunică foarte mult cu elevii, formându-le vaste cunoştinţe teoretice din domeniul educaţiei fizice şi a sportului, anatomiei, fiziologiei, igienei etc. Prin aceasta elevii descoperă, pentru sine, multe lucruri noi, conştientizează profund valorile asanative, educative, formative ale exerciţiului fizic, sportului. Faptul că pedagogul Anatol Lavuşchin este un specialist erudit m-am convins în timpul cursului de perfecţionare la care a participat şi protagonistul nostru cu diverse relatări şi dezbateri foarte interesante.
În final, menţionăm că prin intermediul acestui articol dorim să demonstrăm că în activitatea didactico – sportivă o importanţă primordilă îi revine pedagogului ca personalitate, fapt dovedit cu prisosinţă de profesorul şi antrenorul entuziast – Anatol Lavuşchin.

Panfil SAVA, conferenţiar universitar,
Şeful Departamentului Formare
Profesională Continuă USEFS.

Categories: Română Tags:

Viorel Iordăchescu – învingător la turneul din Ancona

January 22nd, 2009 No comments

Remarcabilul şahist moldovean Viorel Iordăchescu s-a clasat, recent, pe locul 1 la prestigiosul turneu internaţional de şah clasic de la Ancona, Italia. Marele nostru maestru a totalizat 6,5 puncte din 9 posibile (+4). Viorel a repurtat 5 victorii şi alte 4 întâlniri le-a încheiat remiză. Pe locul 2 s-a situat Milan Draşko din Muntenegru, cu 6 puncte. La competiţie au evoluat 24 de şahişti, printre aceştia fiind 4 mari maeştri. Iată ce a declarat Viorel Iordăchescu pentru săptămânalul Sport Plus: „De fapt, concursul din Ancona a constituit, pentru mine, un util test de verificare în ajunul superturneului „Moscova – open”, care va avea loc în perioada 30 ianuarie – 8 februarie. În capitala Rusiei vor participa mulţi şahişti de valoare. Eu, personal, mă voi strădui să evoluez destoinic şi să-mi îmbunătăţesc ratingul.”
De remarcat că Viorel Iordăchescu este primul dintre şahiştii moldoveni, care reuşeşte în anul 2009 să câştige un important turneu internaţional. Sperăm că anul curent va fi pentru şahiştii autohtoni unul deosebit de reuşit şi rodnic.

Viorel CIOBANU

Categories: Română Tags:

Шахматист Виорел Бологан остается в первой сотне лучших игроков мира

January 21st, 2009 No comments

Он занимает 43-е место в мире в рейтинге Международной шахматной федерации

В январе 2008 года Виорел Бологан занимал тогда в рейтинге Федерации 52-е место.

В январе нашему соотечественнику предстоит участие в турнире на Гибралтаре. В июне он примет участие в турнире, проходящем в Пойковском (Россия), а затем в чемпионате мира по версии “Шахматы Фишера”. В конце года Бологан выступит в Кубке мира.

Справка “КП”: Виорел Бологан выиграл более 40 престижных международных турниров, в том числе “Aeroflot-Open” и супертурнир в Дортмунде. В декабре 2008 года Бологан был награжден медалью “Meritul Civic”.

http://www.kp.md/online/news/187763/

Categories: Русский Tags: ,

Viorel Bologan şi Irina Bulmaga – şahiştii anului 2008

January 3rd, 2009 1 comment
Laureaţii anului 2008

Laureaţii anului 2008

În cadrul Galei Laureaţilor 2008, ce s-a desfăşurat la Clubul Republican de Şah şi Dame, au fost desemnaţi cei mai buni şahişti ai anului ce s-a scurs. Astfel, Viorel Bologan, după un sezon reuşit a fost desemnat cel mai bun şahist al anului, iar Irina Bulmaga datorită evoluţiei bune la Olimpiada de Şah din Drezda a fost desemnată cea mai bună şahistă din Moldova.

Ghidul analitico-enciclopedic al amatorului de şah

January 3rd, 2009 No comments

Odată cu apariţia Internetului şi dezvoltarea furtunoasă a presei electronice în lumea şahului de performanţă apar tot mai puţine cărţi de sinteză, care ar îmbina armonios analiza teoretică cu informaţia şahistă exhaustivă. La moment, cei mai productivi corifei în domeniul respectiv sunt ex- campionul mondial Garri Kasparov şi ilustrul antrenor şi pedagog de şah Marc Dvoreţki. Dintre reprezentanţii generaţiei tinere de un mare succes se bucură monografiile lui Vladimir Kramnik, Serghei Rubliovski şi ale compatriotului nostru Viorel Bologan.
În viziunea experţilor în materie de şah, dintre apariţiile recente, cea mai amplă este capodopera lui Kasparov „Anii 70. Gigantica revoluţie în domeniul deschiderilor”. Pentru amatorii de şah, propunem un capitol din această lucrare magistrală.

Garri Kasparov. „Epoca reformelor radicale”

De fapt, odată cu apariţia acestui volum, eu lansez o nouă serie autobiografică, „Şahul modern”. Ciclul respectiv va cuprinde toate duelurile mele cu Anatoli Karpov, partidele mele alese şi meciurile cu calculatoarele. La început, istoria revoluţiei în domeniul deschiderilor din anii 70-80 a fost concepută drept un segment final al proiectului „Celebrii mei predecesori”, apoi, însă, am decis că anume capitolul consacrat celui de-al 12-lea campion mondial ar fi cea mai logică încheiere a acestuia. În continuare, voi aborda deja evenimentele care s-au desfăşurat, nemijlocit, în prezenţa mea.
Grandioasele reforme în domeniul deschiderilor, care au demarat în anii 70 – iată primul dintre evenimentele amintite. Pentru a elucida problema, am efectuat un sondaj, al cărui protagonişti au fost circa 30 de experţi, ce au evoluat activ în acea perioadă şi au contribuit substanţial la elaborarea sistemelor noi. Ce-i drept, mulţi dintre aceştia nu consideră fenomenele amintite drept inovatoare, revoluţionare. Cercetătorii respectivi susţin că orice revoluţie presupune o schimbare radicală în conştiinţa personalităţii, revizuirea dogmelor perimate, care s-au pomenit în contradicţie cu epoca modernă şi au fost respinse de aceasta. În viziunea mea, însă, chiar însăşi reevaluarea valorilor şahiste, pe deplin, ar putea fi considerată ca o veritabilă revoluţie.
Dacă am ancora tocmai în labirinturile istoriei dezvoltării gândirii şahiste, ne vom convinge că anterior străpungerile analogice, începând cu „Analiza jocului de şah” a lui Francois-Andre Philidor, întotdeauna se asociau cu numele unor titani. Wilhelm Steinitz a creat teoria jocului poziţional şi tindea să interpreteze deschiderea de pe făgaşe ştiinţifice. Siegbert Tarrach a familiarizat magnificul auditoriu şahist cu ideile lui Steinitz, iar Akiba Rubinstein, de o manieră strălucită, a dezvoltat aceste idei în partidele practice. Hipermoderniştii – Aaron Nimzovici, Richard Reti şi Ernst Grunfeld au inventat o serie de deschideri, care au schimbat magistral concepţia anterioară despre stăpânirea centrului şi structura „corectă” de pioni. Aceste deschideri, însă, au fost lansate pe avanscenă de însuşi Alexandr Alehin! Ulterior, Mihail Botvinnik a introdus o concepţie agresivă pentru negru: lupta obişnuită pentru echilibrarea jocului a fost înlocuită de încălcarea conştientă a echilibrului poziţional, de jocul tăios axat pe preluarea iniţiativei. În sfârşit, Bobby Fischer a demonstrat exhaustiv necesitatea cizelării şi aprofundării, în continuare, a pregătirii în deschidere pentru ambele culori.
Deşi Fischer, devenind campion mondial, a renunţat la jocul practic şi multe dintre ideile sale, în curând, s-au învechit, avânturile sale teutonice au generat un torent uriaş, care, pe parcursul a10 ani, a eclipsat „universul” deschiderilor. Doar între anii 1972- 1975, în acest domeniu s-a constatat un progres mult mai substanţial, decât pe durata unui întreg deceniu! Apoi, accelerarea doar s-a intensificat. A sporit brusc dinamica jocului. Mai mult decât atât, s-a schimbat însăşi abordarea faţă de soluţionarea problemelor strategice ale deschiderilor. Fără îndoială, fenomenele amintite au fost favorizate de creşterea furtunoasă a numărului impunător de turnee şi şahişti experimentaţi, precum şi de volumul informaţiei şahiste (care constituie, de fapt, o parte a exploziei informaţionale universale).
De acum încolo, toată informaţia aparţinea deja nu doar unui cerc restrâns al celor aleşi şi forţa motrice a progresului şahist puteau fi nu numai, în mod obligatoriu, jucătorii celebri. De asemenea, în era revoluţiei tehnico-ştiinţifice a şahului s-a produs specializarea în direcţia descoperirii. Astfel, zeci, iar ulterior şi sute de mari maeştri şi maeştri internaţionali s-au inclus în munca de creaţie. Drept rezultat, au triumfat nu doar sistemele inovatoare sau desconsideratele canoane teoretice seculare („ariciul”, Varianta Celiabinsk), dar a avut loc şi reevaluarea neclintitelor „tabu” în deschiderile clasice, unde, de asemenea, au apărut scheme originale, axate pe idei teoretice inedite şi noi metode tipice de luptă pentru preluarea iniţiativei în deschidere sau neutralizarea iniţiativei adversarului.
Calificarea impecabilă a deschiderilor, propusă de „Informator”, considerat cartea de căpătâi a tuturor participanţilor la revoluţie, a dat fiasco. De fapt, a fost o „prăbuşire” care neobişnuit de expresiv a reliefat aceste reforme. Surprinzător, acel sistem de indici, elaborat în baza experienţei seculare şi minuţios chibzuit, a încetat să oglindească fenomenele reale. Dacă în anii 70 se părea că toate deschiderile, în general, au fost deja cercetate şi „ponderea” fiecăreia dintre acestea este aproximativ stabilită, atunci, ulterior, s-a clarificat că şi teoria, şi practica evoluează pe două magistrale absolut diferite. În consecinţă, sistemele fundamentale de pe timpuri, cărora în „Enciclopedia deschiderilor în şah” li se acordă numeroase pagini, au fost respinse la periferie, iar celor mai populare, în prezent, li se consacră… doar câteva pagini.
Nivelul de pregătire în deschidere, pe neobservate, dar repede, a evoluat pe verticală, devenind unul deosebit de calitativ. Şahistul trebuia deja nu doar să conceapă jocul, pur şi simplu, mutare cu mutare, dar mai întâi de toate, să elaboreze sistemele „sale”, să perceapă profund un arsenal întreg de poziţii standarde, care provin din diferite deschideri (de exemplu, cu pionul izolat „d” ori gen „ariciul”). Transformarea permanentă a unei deschideri în alta, integrarea lor reciprocă – iată unul din bilanţurile principale ale revoluţiei. În consecinţă, teoria şahistă a devenit un singur TOT organic! Drept rezultat, marii maeştri şi maeştrii, subordonându-se evoluţiei dialectice, au făcut un pas important de la specializarea îngustă spre universul cunoştinţelor. Au apărut scheme şi aşezări universale. Metoda de a gândi cu planuri, cu diverse categorii de poziţii tipice în jocul de mijloc a căpătat deja un caracter general.
Această revoluţie în domeniul deschiderilor a fost definitiv stabilită în meciurile mele cu A. Karpov (1984-1990), care, la rândul lor, imprimând jocului nuanţe mult mai precise şi logice, au devenit un prolog-satelit original, lansat spre era calculatoarelor.
Ar fi puţin probabil de relatat într-un singur volum despre toate inovaţiile din anii 70-80, dar eu voi încerca să oglindesc, la maximum, tabloul deplin al acestei etape importante, ce constituie un megasegment al enormei magistrale pe care a navigat şahul de la Philidor până în zilele noastre.

Traducere din limba rusă de Viorel CIOBANU

Categories: Română Tags: , ,

Viorel Bologan: “ Trebuie să promovăm copiii talentaţi din şahul naţional”

January 3rd, 2009 No comments

Zilele acestea, ilustrul şahist moldovean Viorel Bologan a fost decorat cu medalia “Meritul civic”, pentru succese remarcabile înregistrate în şahul modern de performanţă şi contribuţie grandioasă la dezvoltarea şahului naţional. De asemenea, marele nostru maestru a fost desemnat, de către Federaţia naţională de profil, drept cel mai bun şahist moldovean al anului 2008. Cu aceste prileje deosebite, V. Bologan a acordat un interviu pentru săptămânalul Sport Plus.

- Viorel, felicitări! Cum a decurs recepţia la Preşedinţie?

- A fost o întâlnire plăcută, agreabilă. Vreau să-i mulţumesc Preşedintelui R. Moldova, domnului Vladimir Voronin, pentru această înaltă distincţie. De fapt, e o recunoaştere a meritelor mele în domeniul şahului de performanţă pe parcursul a două decenii. Vineri, 26 decembrie, de asemenea, au fost decorate o serie de personalităţi din diferite domenii de activitate, inclusiv contingentul care a revenit recent din Irac. Apropo, a fost decorat şi fratele meu Nicu, doctor în medicină, cu medalia “Nicolae Testimiţanu”. Vladimir Voronin a rostit expresia istorică: “cu mijloace mici să facem lucruri mari” şi a mulţumit persoanelor decorate, prezente la ceremonie, pentru realizări deosebite în sferele lor de activitate.

- În plan competiţional, cum a fost anul 2008 pentru tine?

- Unul reuşit. Deşi am jucat mai puţine turnee decât în anii precedenţi, am demonstrat rezultate stabile. Am izbutit să-mi îmbunătăţesc ratingul şi să revin printre cei mai valoroşi 40 de şahişti din lume.

- Sâmbătă, în cadrul Şcolii de Măiestrie Superioară a Şahului „Viorel Bologan”, ai întreţinut o discuţie sinceră cu câţiva elevi talentaţi şi antrenorii acestora. Care au fost pivoturile – cheie ale acestei întâlniri?

- Am avut o conversaţie eficientă cu talentele juvenile din şahul naţional: Diana Baciu, surorile Irina şi Elena Bulmaga, Viorel Postolache, Sergiu Mocanu şi Alexei Tanciuc. De asemenea, au fost prezenţi antrenorii Veaceslav Slovineanu, Ruslan Soltanici, Victor Romcovici ş.a. Irina şi Elena au demonstrat câteva partide personale jucate în ultimul timp. Împreună le-am analizat. Mă bucur pentru Irina Bulmaga, care a evoluat excelent la Olimpiada Mondială de la Dresda, Germania. Diana Baciu a relatat despre superbul său succes de la mondialele din Vietnam, unde a cucerit bronzul. Eu, personal, iniţial am insistat asupra unor momente importante ce ţin, nemijlocit, de pregătirea teoretică în deschideri, apoi m-am referit la importanţa factorului psihologic în jocul de şah. Tinerii şahişti trebuie, în mod fundamental, să studieze deschiderile, să aibă un repertoriu solid. Mi-aş dori mult ca orice elev din cadrul Şcolii mele de şah să conceapă fiecare partidă drept o operă de artă! E necesar de ştiut a explica sensul strategic al fiecărei mutări.

- În timpul discuţiei, adesea te-ai referit la o serie de axiome lansate de antrenorul tău Veaceslav Cebanenco, Patriarhul şahului naţional. Ce idei ale strălucitului nostru antrenor ar fi extrem de preţioase pentru tinerii şahişti, dar şi pentru antrenorii acestora?

- La baza teoriei lui Veaceslav Cebanenco se aflau următoarele elemente fundamentale: deschiderile, strategia, cultura gândirii şi slăbiciunile tactice. Le-am vorbit celor prezenţi despre lanţurile de pioni şi baza acestora. Ar fi bine ca tinerii şahişti să studieze minunatul tratat de şah al lui Cebanenco „Oare întotdeauna e consecvent Nimzovici?”, care, recent, a fost tradus în limba română.

- În timpul analizei partidelor, te-ai referit des la valorile clasice ale şahului, inclusiv la postulatele lui Alexandr Alehin, vizavi de teoria magistrală de dezvoltare a atacului, care constituie o adevărată artă. Care aspect al problemei abordate, în viziunea ta, ar fi cel mai important?

- Marele Alehin ne învăţa că atacul, mai întâi de toate, trebuie pregătit, exact ca-n arta militară. El afirma, însă, că atacul nu este scopul jocului, ci vârful unei strategii bine determinate.

- Adică, copiii trebuie deprinşi să gândească cu planuri?

- Exact. În timpul partidei e necesar de elaborat planuri în conformitate cu strategia de joc a adversarului. Nu trebuie să ne călăuzim de dogme, ci de planuri juste şi temeinice. Le-am spus elevilor mei să fie mai consecvenţi din punctul de vedere al dezvoltării pieselor.

- Diana Baciu, referindu-se la evoluţia sa la mondiale, a afirmat că are probleme psihologice. Ce sfaturi ai da copiilor la capitolul respectiv?

- În şahul feminin, în general, sfera emoţională constituie factorul principal. În timpul turneului, când tensiunea atinge apogeul, şahistul trebuie să mărturisească cuiva despre trăirile sale sufleteşti, fie antrenorului, fie părinţilor. Alexei Şirov, Veselin Topalov şi alţi şahişti de valoare au remarcat că rezultatele sportive depind, în primul rând, de factorul psihologic.

- Ce alte aspecte esenţiale, abordate la discuţia respectivă, ai menţiona?

- De fapt, a fost o discuţie amplă. Antrenorii au declarat că în Moldova, spre regret, sunt puţine turnee cu normă de maestru, cu ELO de 2200-2300 puncte. E necesar ca Federaţia de profil să fie mai receptivă, mai dinamică. Am sesizat că lasă de dorit cultura şahistă a copiilor. În acest sens, trebuie, neapărat, să crească rolul antrenorului. Eu intenţionez, bunăoară, să creez Academia mea de şah, să dirijez centrul de coordonare al acesteia. Doar astfel vom promova şi lansa talentele din şahul naţional. În China, de exemplu, există şcoli pentru copiii înzestraţi. Despre aceasta am discutat deja cu Vladimir Molojen, Preşedintele Federaţiei de profil, căruia vreau să-i mulţumesc enorm de mult pentru lucrurile frumoase pe care le face vizavi de dezvoltarea şahului naţional.

- În plan personal, care eveniment a fost cel mai important pentru tine?

- Desigur, naşterea fiului – Anton. El, împreună cu fiica Ecaterina şi soţia Rita sunt alături de mine şi la bucurii, şi la necazuri.

- Anul trecut, ai implementat Proiectul „Şahul la sate”. Ce mai nou pe „Frontul de Vest”?

- Pentru anul de studii 2009 – 2010 preconizăm să implementăm şahul încă în circa 50 de şcoli rurale din R. Moldova.

- Ce obiective competiţionale ai pentru anul 2009?

- La finele lunii ianuarie voi juca la Gibraltar Open. În luna iunie voi participa la ediţia jubiliară, cea de-a 10 – ea a turneului din Poikovski, Rusia. Ulterior, voi evolua la Campionatul mondial de şah, varianta Fischer, iar la finele anului la Cupa mondială.

- Stimate Viorel Bologan, care ar fi mesajul tău pentru cititorii săptămânalului Sport Plus?

- Le doresc din tot sufletul sănătate, izbândă, numai bucurii, să preţuiască valorile autentice ale neamului nostru.

- Succes.

a dialogat Viorel CIOBANU